Poeti Romani

Rachieriţă, talaniţă.
Albă toată la pieliţă
Şi cu trupu-n coapse plin
Ca bărdacele cu vin

Plină-mi eşti de suliman
Din ciorchine
De căline
Şi cu sânul dolofan,
Bulzi rotunzi pentru oricine.

Şi-o să-ţi certe în văleat
Aromiţii nuri şi mreje,
De vădană cu păcat,
Foc de smoală şi găteje.

Că mereu pe trup ţi-ai strâns
Cingătoarea de la rochii
Şi nici lacrimă n-ai plâns
Ca să nu îţi vatemi ochii.

Iar boierii cari au mas
Noaptea în han, lângă lăută,
Parcă n-au băut vinars
Ci fiertură de cucută.

Şi or să mi te-ngroape doi
În trpon scump, din lemn de tisă.
Ca să nu te şteargă ploi,
Sau la viermi să fii deschisă.

Mândră aşa să-mi ţii în veac,
Ţiitoare, talaniţă,
Cu un trup lung şi sulegeac
Şi cu boi de jupâniţă.