Ana Blandiana - Cântec de miner tânăr



Azi am plutit, iubito, pe ape mari albastre,
Cămaşa de pe mine, iubito, poţi s-o storci,
Şi m-am gândit pe ape la inimile noastre,
Dar m-ai strigat - tu poţi oricând să mă întorci! -
Şi-am revenit din apele albastre,
Şi ca dovadă - uite-un pumn de scoici.

Azi am umblat, iubito, prin mari şi-adânci păduri,
Îmi sfâşiară haina potecile ascunse.
Şi m-am gândit prin codri la ochii noştri puri,
Dar m-ai strigat - şi-n mine chemarea ta pătrunse;
Şi m-am întors din marile păduri,
Şi ca dovadă - iată-un pumn de frunze.

Azi m-am pierdut, iubito, prin straturi mari de timp
De pe obraz tu şterge-mi, iubito, anii bine,
Mi se părea-n milenii cu tine că mă plimb,
Dar m-ai strigat - şi glasul ţi-ajunse greu la mine
Şi m-am speriat că n-o să-ajung la timp,
Şi-am prins să-mping mormanele de timp
Spre viitor - şi iată-mă la tine.


1 comentarii:

Iubito ma gandesc la tine
Ca un borfas la ceasul unui lord.
Si se ciocnesc in carnea mea drezine
Si caii fac atac de cord.
Am memorat aceste versuri de la pri
ma citire si am sa le tin minte toata viata.Fac cat o poezie scrisa
de orice mare poet di lume.
Poezia Doamnei Ana Blandiana dezval
uie o pana capabila sa poleiasca cu
har toate subiectele posibile.Ma
inchin in fata unui genial artist.
davidioan09@yahoo.com
Va multumesc

Anonim spunea...
9 august 2009, 17:41  

Trimiteți un comentariu

Petre Tutea

Loading...

Mircea Eliade

Loading...

Mihai Eminescu

Loading...

Nichita Stanescu

Loading...